Cocker Spaniel

Descriere

Câinii din rasa Cocker Spaniel sunt cei mai mici reprezentanţi ai grupei Gundog - grupa câinilor de vânătoare. La originile rasei stă aşa-numitul "câine d'Oysel", un reprezentant canin folosit la vânătoarea de păsări, începând cu secolul al XI-lea, cu precădere în Franţa şi Anglia. Numele de "Spaniel" ar putea foarte bine să indice ţara de origine a rasei, întrucât împătimitul de vânătoare Gaston Phoebus, conte de Foix şi viconte de Béarn îl identifica, în lucrarea sa "Tratat de vânătoare" (1387-1388) sub denumirea de "Espainholz". Încă de la început, câinii care au prevestit apariţia rasei s-au evidenţiat atât la vânătoarea pe teren, cât şi pe apă.Primele preocupări pentru selecţionarea rasei şi împărţirea pe varietăţi distincte au debutat în Anglia, începând cu secolul al XVI-lea. În urma încrucişărilor şi selecţionărilor au fost separate două rase: Cocker Spaniel şi Springer Spaniel. Asemănările sunt foarte mari între aceşti câini. Dacă în ceea ce priveşte rasa Springer s-au separat varietăţile English Springer (Springer Englez) şi Welsh Springer (Springer Galez), Cockerii au ajuns, în timp, să fie recunoscuţi după varietăţile Cocker Spaniel Englez (un câine de talie mai mare, mai robust, mai maleabil in dresaj, folosit preponderent la vânătoarea păsărilor de baltă) şi Cocker Spaniel American (un câine mai pretenţios şi mai dificil în privinţa comportamentului, mai compact in talie, dar mai decorativ şi preferat în rol de animal de companie).
Sunt câini decorativi, eleganţi, care atrag uşor privirile. Indiferent de varietate prezintă un corp compact, bine modelat, puternic şi sugerând vioiciune. Capul are stopul bine marcat, cu ochii mari, expresivi, de forma unor migdale. Irisul este colorat în diverse nuanţe de căprui. Urechile sunt prinse jos pe craniu, postate lateral, ample, cu formă rotunjită la capete, atârnă pe lângă craniu. Gâtul este lung şi musculos. Coada se scurtează, de obicei cu 1/3 la Cocker Spaniel Englez (pentru a-şi putea semnala poziţia în câmp, la vânătoare) şi foarte scurt la varietatea Americană. Blana este formată din fire de păr lungi, mătăsoase, de lungime medie, cu firul drept sau ondulat, mai scurt pe cap şi care formează franjuri decorative pe urechi, posteriorul picioarelor, piept şi burtă.

Temperament

Sunt sociabili, prietenoşi şi jucăuşi. Acceptă uşor prezenţa străinilor, sunt în general echilibraţi şi afectuoşi. Se ataşează puternic de stăpân şi adoră să fie răsfăţaţi. Sunt vioi şi energici, au nevoie de multă mişcare, au adesea exprimări independente. Uneori masculii se pot dovedi dominanţi şi irascibili în prezenţa altor câini masculi, mai ales în perioada de rut. Au un miros foarte fin, adesea se lasă purtaţi de nas şi se îndepărtează de stăpân. Instinctele de vânătoare s-au păstrat foarte bine în cadrul rasei. Sunt destul de gălăgioşi, le place mult să latre, necesită un dresaj intensiv pentru controlul acestei tendinţe.

Ingrijire

Acest câine este rezistent şi relativ puţin sensibil la boli. Cele mai frecvente afecţiuni semnalate în cadrul rasei sunt: demodicoza, surditatea, paralizia nervului facial, displazia de cot şi cancerul de piele. Blana frumoasă are nevoie de îngrijire atentă şi efectuată periodic, pentru că sunt nişte "scotocitori" febrili si adună adesea în păr scaieţi, murdărie şi diverse resturi vegetale care trebuie îndepărtate cu răbdare şi atenţie. Periajul se va efectua des (la 2-3 zile) şi se recomandă câteva modele de tunsori specifice rasei, mai ales în sezonul călduros.

Dresaj

Sunt câini foarte inteligenţi, apţi pentru dresajul de înaltă performanţă. Este necesar debutul timpuriu în activităţile de dresaj, pentru că pe măsură ce înaintează în vârstă devin mai încăpăţânaţi şi mai independenţi. Se recomandă să se dea dovadă de multă răbdare şi blândeţe, pentru că sunt extrem de energici la juniorat, mereu puşi pe joacă şi explorări ale mediului înconjurător, dar în acelaşi timp sunt foarte sensibili la observaţiile aspre şi la pedepse. Sunt excluse brutalităţile şi bruscările în lucrul cu aceşti câini.

Activitate

Sunt câini cu mare nevoie de exerciţiu fizic, dar care se pot adapta foarte bine condiţiilor de trai în interior, chiar şi într-un apartament. Şedinţele de exerciţii fizice şi plimbările consistente nu trebuie să lipsească, însă, din programul zilnic şi astfel de activităţi trebuie să acopere cel puţin 90 de minute zilnic, pentru ca aceşti câini să îşi consume energia şi să rămână calmi şi echilibraţi în interiorul căminului.